INTRE VOINTA SI DESTIN

Daca v`as intreba care este cel mai minutat dar pe care l`ati primit vreodata, ati face un efort de gandere, apoi ati insira tot felul de evenimente frumoase,caci nu exista om care sa fi trait in viata sa si clipe fericite.Putini se vor gandi insa, la darul vietii, la cel mai scump, cel mai minunta si nu rareori cel mai dureros dar. Sa ne inchipuim ca nu am fi existat niciodata, ca nu am fi vazut niciodata lunima Soarelui si frumusetile Pamantului, ca nu am fi muscat nicodata cu pofta dintr`un mar ca n`am fi trait niciodata fiorul primei iubiri....
Cu toata averea lumii, nu putem cumpara o viata care nu a fost sortita sa existe, nu putem cumpara o a doua viata pe Pamant, pentru noi ori pentru persoanele pe care le indragim.Din pacate pe planeta noastra traim numai o singura data si numai cateva zeci de ani, mult mai putin decat am dori, mult mai putin decat alte fiinte , decat corbi ori elefantii  de exemplu. Cand la semnul stabilit de destin, lumanarea vietii se stinge, ne intoarcem acolo de unde am venit, in Marea Taina a Universului,taina neelucidata inca de nici o religie, filizofie ori stiinta. N`ar fi explus ca pe alte planete din alte sisteme solare, viata sa decurga dupa alte reguli si alte ritmuri.Noi, pamantenii. traim deocamdata sub legea vietii si a mortii, lege care nu are nimic deprimat ori inspaimantator in ea pentru cel care a ajuns sa o inteleaga. Cand flacara lumanarii incepe sa palpaie, dand semne ca se va stinge, trebuie sa fim deja senini si impacati cu noi insine, cu cei din jur, cu viata si moartea. O singura solutie exista pentru aceasta: sa traim viata omeneste, cu pofta, ca pe un mare dar ceresc.
va urma.......